Lupta pentru supravietuire

Sosele proaste, autostrazi aproape deloc, asfalt electoral care se gaureste la prima zapada…Suna cunoscut? Suna a Romania…

De aici oare nervii conducatorilor auto, lipsa de respect si omenie, incalcarea regulilor de circulatie cu buna stiinta, pana la punerea in pericol a vietii?

Conduc in Romania de ceva ani, dar parca este din ce in ce mai crunt. Capitala s-a transformat intr-o jungla, unde maimutele nu se multumesc pana nu fura creanga vecinului. Daca indraznesti sa circuli civilizat, esti victima sigura. Ori ramai blocat pe partea dreapta pana intra toti soferii tupeisti care alearga pe linia de tramvai, ori intri pe contrasens presat de cate un taximetrist nervos ca nu i-ai facut loc sa se bage. Tamponarile in Bucuresti sunt la ordinea zilei: in parcare, la semafor, din fata, din spate, cumva te alegi cu masina ciobita. Gasirea unui loc de parcare este o aventura care-ti mananca timp, energie si nervi si de cele mai multe ori si salariul de bugetar pe o luna. Nu ca ai fi blocat circulatia, asa cum prevede legea, ci pentru ca niste baieti smecheri aplica legea lor si-ti ridica masina ABUZIV.

Imi place sa conduc la drum lung. Valcea, Sibiu unde locuiesc parintii nostri, sunt destinatii de week-end pentru mine, catre care aproape fac naveta. Imi plac curbele de pe Dealul Negru. Ador sa urc, sa cobor, sa virez… Am intalnit si pe aceste trasee soferi isterici, vitezomani, tiristi care se cred mari si tari numai pentru ca sofeaza o masina uriasa. De regula stau in banca mea, ii las sa se desfasoare. Aseara insa, rabdarea mi-a cedat, dupa ce un TIR de Timisoara ne-a presat si ne-a claxonat vreme de 10 minute, ca sa ne depaseasca in cele mai periculoase curbe, atentionate cu semnale de tot felul, cu linie dubla continua…Cand se afla in spatele meu si ma claxona nervos prima reactie a fost sa-mi imaginez ca ma atentioneaza de vreo pana, de vreo problema la masina. Mi-era imposibil sa cred ca ma preseaza cand in partea dreapta aveam doar parapetul, iar in fata masini. Unde sa ma fi dus? Cum sa-i fac loc? Am auzit zeci de povesti cu masini lipite de ziduri, aruncate in sant, din cauza tiristilor fortosi. Am vazut si filmat tiruri rasturante, oameni morti din cauza soferilor astora cu trei clase. Am pus avarii sa-l atentionez ca ma preseaza degeaba. El claxona inainte. Am stat cuminte la volanul meu si l-am privit cum sare pe contrasens si ca un sarpe urias executa un S si depaseste 3 masini odata, spre stupoarea catorva zeci de oameni care ne aflam in autoturismele mici si inghesuite de goana lui nebuna.

Mi-am spus ca daca nu ma apar eu nu are cine. Am sunat la 112 si am raportat abuzul din trafic. S-a intrerupt legatura, dar am insistat. Am explicat patania. In 7 kilometri, l-au oprit. L-au legitimat si chestionat. Am ajuns si noi la fata locului si am participat la discutii. Eram trei oameni in masina. Am cerut sa ni se ia declaratii.
Erau doi politisti. Unul corect, civilizat, care a inteles perfect ceea ce incercam sa exprim. Altul suparat pe faptul ca existe persoane ca mine, care iau atitudine. Pe asta marturisesc sincer nu l-am inteles si nu pot sa-l iert. Am conversat cu el tremurand de nervi, dupa spaima prin care trecusem, dar mai ales dupa ce am vazut reactia soferului care incerca sa se disculpe spunand ca nu ma claxona pe mine, ci pe soferul dubei din fata mea care mergea incet. Groaznica scuza: aveam 60 km/ora, intr-o zona cu curbe de zeci de grade.

Acesta este tirul de care va vorbesc. TM 37 ELB, cu dubla remorca de culoare albastra. Feriti-va de el! Nu pun fotografiile soferului si politistilor, pentru ca le respect dreptul la intimitate.

Am un mesaj pentru agentul de la Politia Rutiera Valcea: D-le politist, eu puteam fi suparata si agitata, de situatia prin care trecusem. Dvs. de ce erati nervos? Va deranjeaza cand va cerem sa va faceti datoria? Daca da, atunci mergeti frumusel acasa si lasati-i pe altii sa faca meseria asta cu placere. Sunt prea multi morti nevinovati in Romania!

PS: stiu ca acest comentariu va fi citit de un prieten de-al meu, comisar sef la Rm. Valcea, al carui nume l-am si folosit aseara la nervi, in discutia cu subordonatii lui. Imi cer scuze!
Este trist ca am ajuns sa facem trafic de influenta, ca sa ne aparam drepturile cetatenesti.

Be Sociable, Share!
This entry was posted in Atitudine and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

3 Responses to Lupta pentru supravietuire

  1. cristi says:

    TERIBIL…
    ce sa facem,romanii s-au nascut chiloti…
    (chiloti sunt aceia care chiloteaza avioane sau masini…) !!!

    tiristi—teribilisti—-teroristi…(de asfalt)

    Lasand glumele proste deoparte,ma bucur ca ai scapat teafara

  2. omu' says:

    m-as bucura sa invete ceva rahatul ala de soferdin intamplare,dar parca vad ca s-a multumit doar sa te injurea vreo 5 ceasuri…cat despre pulitist…multa lume s-a lamurit

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *